2 Corinteni 10:17 – II

Adevărata credinţă şi pocăinţă, te duc la lumina în care te poţi cunoaşte şi pe tine şi poţi cunoaşte şi pe Dumnezeu. Te cunoşti pe tine ca fiind nimic şi cunoşti pe Dumnezeu ca fiind totul. De aceea, te lauzi cu El şi numai cu El, tot timpul şi în faţa oricui. El te împodobeşte cu daruri, pentru că El te-a făcut lucrarea Lui(Efeseni 2:10), ca să-I porţi cu cinste Numele pe pământ.

„Cine ştie să se laude în Domnul, – zice sf. Ioan Gură de aur – nu se îngâmfă niciodată… căci a te lăuda în Hristos, înseamnă a te rezema pe credinţă.”

„Fugi de laude – zice sf. Nil Sinaitul – dar ruşinează-te şi de mustrări.”

Vorbind despre laudă, fer. Augustin zice „Viciul prin care e biruit omul de prima dată, se biruie în urma tuturor, pentru ca atunci când biruim toate păcatele, rămâne primejdia ca recunoscând buna stare proprie, noi ne putem lăuda cu noi înşine iar nu cu Domnul.”

„… oricine se laudă, să se laude în Domnul”

Numai cel cu adevărat lepădat de sine, se poate lăuda cu Domnul şi cu harul Său. Eul nostru este cea mai mare piedică în calea adevăratei laude a lui Dumnezeu.

Adevărata poziţie faţă de Dumnezeu, a Fiului credinţei, este smerenia şi dragostea, care-L laudă în toată vremea şi cu care se laudă în faţa tuturor. Aici este taina biruinţei şi a fericirii.

Laudat să fie Dumnezeu acum şi în vecii vecilor, amin.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: