Meditaţie la 2 Corinteni 5:7 – III

Prin credinţă coboară Dumnezeu cu adevărul Lui la noi, iar noi ne înălţăm la El, în lumină negrăită. Credinţa şi dragostea sunt aripi dumnezeieşti, cu care omul poate zbura fără piedică, în tot universul fizic şi spiritual al lui Dumnezeu. Credincioşii sunt adevăraţi oameni liberi. Ei, în duhul lor, pot merge şi în Cer şi pe pământ, purtând lumină dumnezeiască pretutindeni.
„… umblăm prin credinţă, nu prin vedere.”
Aşa fac oamenii lui Dumnezeu, numai că acest lucru este prea adesea şi prea uşor uitat. Cei mai mulţi vor să vadă şi să nu se mărginească numai să creadă, de aceea unii se rătăcesc, şi sunt robiţi de cele văzute. Cine însă ţine tare adevărurile acestui cuvânt al Scripturii, acela merge mângâiat chiar dacă trece prin locuri întunecoase. El poartă în inimă o pace şi odihnă pe care n-o pot clătina nici cele mai grele căi, n-o pot înspăimânta nici cele mai rele vremuri, şi nici cele mai năpraznice valuri.
Ce înseamnă a umbla prin credinţă? Înseamnă a te sprijini pe Dumnezeu cel nevăzut, dar totdeauna de faţă, înseamnă a ţine mereu seama de Patria aceea ale cărei porţi ne stau deschise în faţă, înseamnă a te lipsi de bucuriile trecătoare ale timpului de acum, care te-ar împiedica să ajungi la bucuriile cele veşnice. Vederea(umblarea prin vedere) vine după ce am terminat călătoria pământească, atunci când va bate ora lui Dumnezeu şi după ce vom fi păstrat credinţa; atunci va fii minunat.

Amin

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: