Poveste de dragoste VI – „Il iubesc ca la inceput”

Viaţa trece, pe lângă noi parcă şi cumva dorim să ţinem timpul în loc… imortalizarea clipei, acel moment pentru care Lev Mîşkin a căzut în epilepsie, păstrarea clipei care este aşa de puternică, aşa de mirositoare, încât după trecerea ei, noi încă rămânem în ea, în colivia noastră de aur ce are uşiţa deschisă, dar de dragul ei nu ne bucurăm de libertate. Mireasma Domnului în viaţa fratelui Niculiţă mă face cumva să rămân în colivia mea, de puţine ori mi-a fost dat să văd sfinţi frumos mirositori, fratele Niculiţă a fost singurul cu care am avut contactul de aproape, şi căruia îi păstrez încă mireasma.
Într-o zi eram în zona Sibiului şi am mers împreună cu nişte colegi pe la nişte biserici pe acolo, poposind totodată în casa cu uşa totdeauna larg deschisă, în casa fratelui Niculiţă. Era în ultimul an de viaţă. Pe părul fratelui Niculiţă şi al sorei Lena se aşternuse zăpada vremii şi nu s-a mai topit, a plecat doar împreună cu el, când a trecut pragul către Acasă în 12 iulie 2007.
Fratele era bolnav, era pe pat, şi un student de la medicină îl examina. Eram atent la fratele, şi sora Lena s-a apropiat de mine şi mi-a zis, cu lacrimi aproape:

-Mi-e rau când îl văd aşa. Mi-e aşa de greu, pentru că îl iubesc ca atunci de la început.

I-am facut sorei o poza cand in preajma acelui eveniment, nu e prea reusită, dar scoate în evidenţă O POVESTE DE DRAGOSTE.

04-02-07_1551

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: