3 de la 4:00

Astăzi, la ora 4 se împlinesc 3 ani de când Domnul a chemat Acasă pe mult iubit nostru frate Niculiţă, om al lui Dumnezeu, cântăreţ plăcut al Cerului, părinte, bunic, învăţător, model şi deschizător de drumuri. A plecat pe neaşteptate…

fără să ne salute

fără să îmbrăţişeze pe Lena, Daniela, Cristina şi Nati

fără să salute adunarea de miercuri

fără să-şi facă bagajele (doar le trimisese înainte)

fără să se roage înainte de plecare cu Lena

fără să se pregătească oarecum… doar o viaţă întreaga s-a pregătit pentru asta. Ştii cum a fost fratele Niculiţă? A fost ca acel călător care aşteaptă din clipă în clipă să i se comunice plecarea. Ca acel călător cu hainele pe el, cu bagajul făcut, cu biletul în mână, aşa a fost fratele nostru drag. Afirm că toată viaţa s-a pregătit de moarte, pentru că zilnic murea faţă de sine şi trăia faţă de El.

Ultima convorbire cu el s-a încheiat cu cuvintele lui:

– Când vii la mine ca să ne vedem?

– Frate, peste două săptămâni!

– Bine, te aştept. În două săptămâni, da?

– Da, în două săptămâni.

Dar n-am crezut că întâlnirea noastră va fi mai devreme de două săptămâni, l-am văzut în ziua înmormântării. Fratele iubit a plecat mai devreme de două săptămâni… A lăsat în urmă o soţie, o fiică, o nepoată… şi a mai lăsat ceva… Hm, oare ce ? Aaa… da, ştiu. A mai lăsat în urmă 8000 de cântări şi mulţime mare de ucenici, printre care nevrednic sunt eu şi părintele meu, PG. A lăsat în urmă poezii, a lăsat meditaţii asupra Scripturii, a lăsat un model demn de urmat, a lăsat amintirea faptului că se poate trăi sfânt chiar dacă nu ai casă, sau bogăţii, pentru că era mult mai bogat în altă lume.

Oare a mai lăsat ceva fratele Niculiţă, fratele pe care atât l-am iubit? Da. A mai lăsat. A lăsat bocanci cu sânge, coridoarele cu ţipete, a lăsat pereţii Gherlei stropiţi de sângele lui şi al lui Wurmbrand, a lăsat bastoanele tocite de trupuri frânte  şi hainele vărgate şi pereţii care au auzit în premieră cântări precum Sfânt cuptor al suferinţei sau Cer senin. Acestea le-a lăsat în urmă..

La 4 dimineaţa a lăsat toate acestea în urmă, dar te-a lăsat şi pe tine şi pe mine…

Dragul meu cititor, fiecare o să avem o „ora 4” a noastră când vom lăsa toate în urmă, şi nu vom lua nimic pentru că Acolo trebuie să trimitem mai înainte. Îţi doresc să trimiti şi să te pregăteşti… pentru că se apropie ora 4.

Anunțuri

Un răspuns to “3 de la 4:00”

  1. danfloarea Says:

    un titan al credintei crestine , un om in mina Lui Dumnezeu , care l-a iubit pe Domnul din toata inima , cu tot cucetul , a fost o mare binecuvintare ptr. mine ca l-am cunoscut dar si o mare onoare , acum ca nu mai este f
    , faptul ca l-am cunoscut ma obliga la o traire cit mai aproape de Domnul si asa cum spunea mereu fratele Niculita , nu numai aproape ci in Domnul!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: