Archive for the ‘Istorie cântări’ Category

Isuse, dintre toţi Te-aleg mereu

Decembrie 12, 2009

Fiind puţintel domolită febra politică, în urma alegerilor, mi-am adus aminte de foarte cunoscuta istorie a cântării „Isuse, dintre toţi Te-aleg mereu”. Fratele Niculiţă adesea a povestit cum au stat lucrurile:

Era o zi de alegeri când m-am dus la votare. Am urcat treptele clădirii, şi când am ajuns la rând am fost întrebat:

– Numele.

– Moldoveanu Nicolae.

A cautat şi apoi mi-a spus:

– Dumneavoastră nu aveţi dreptul să votaţi, deoarece aţi fost deţinut politic şi sunteţi degradat civic

Atunci când m-au arestat, mi-au dat 12 ani de închisoare, confiscarea averii şi degradare civică. Prin degradare civică se înţelegea că omul nu mai avea nici un drept în societate. Nu putea să se angajeze, nu putea să deţină nici o funcţie – nici măcar cea de portar.

Am plecat din acea clădire, întristat… şi pe scări am spus:

„Doamne Isuse, am fost să aleg pe oameni. Azi nu mai aleg pe nimeni, doar Te aleg pe Tine.”

Când am ajuns acasă, am aşternut cântarea pe hârtie: ISUSE, DINTRE TOŢI TE-ALEG MEREU.

Versurile cântării sunt:

1 Isuse, dintre toţi Te-aleg mereu,
În orice zi, în orice clipă,
Căci Tu eşti viaţa sufletului meu
Şi harul care mă ridică.
Refren:
Te-aleg mereu, Te-aleg mereu,
Isus, Mântuitorul meu
Te-aleg mereu, Te-aleg mereu.
2 Isue-aleg deplin cărarea Ta
Din miile de căi din lume
Şi vreau să merg pe ea, cât m-ar costa
Dă-mi Duhul Tău să mă îndrume.

3 Isuse-aleg Cuvântul Tău cel sfânt
Căci numai el e adevărul,
Ce-mi dă lumină lină pe pământ
Şi-avânt să pot ajunge cerul.

4 Isuse-aleg iubirea Ta de jar
Din tot ce-n lume mă îmbie,
Ca să-mi aprindă-al inimi altar
Să ard-acum şi-n veşnicie.

5 Isuse, din orice Te-aleg mereu,
Zi după zi Te ştiu mai bine
Căci Tu eşti dragul sufletului meu
Alt bun nu-mi vreau decât pe Tine.

Cand am fost la fr Niculiţă, a cântat cântarea, dar a cântat-o, aşa cum doar dumnealui o ştie cânta. În prag de sărbătoare, în prag de bucurie, noi – să-L alegem pe Domnul

Poveste de dragoste – V – Închisoarea

Martie 31, 2009

A inceput ancheta. Fiecare dintre cei care primeau condamnarea veneau in ordine crescătoare a pedepsei… fratele Moldoveanu a venit ultimul, adică a primit cea mai grea pedeapsă, pentru crima deosebită de a compune psalmi şi de a face propagandă prin ei. Când a primit condamnarea a fost exact de ziua lui: 3 februarie 1959.

In timp ce era in inchisoare, de ziua celor trei mari ierarhi, era un ger afara, si pe ei i-au scos l-a plimbare. Când s-au intors erau toti îngheţaţi, şi zăbrelele de la geam erau îndreptate înspre cer… deşi era ger afară, fratele Niculiţă a spus:

– Doamne, în cerul acesta senin se întâlneşte privirea mea cu privirea familiei mele.

„Am început să mă plimb, şi Domnul mi-a dat o cântare – CER SENIN.”